Ce urmează după tabula rasa?

Mai avem nevoie de istoria Bucureștiului?

Primăria s-a hotărât să modernizeze Bucureștiul mașinilor prin deschiderea unei noi axe nord-sud care ar trebui să dubleze și să prelungească spre sud axa actuală desenată de Calea Victoriei. Scandalul nu e nou (cine are răbdare poate să caute printre link-urile adunate aici cu ocazia unui workshop la care am participat), iar proiectul e încă și mai vechi. Demolările (zona Matache - Berzei) au început înainte ca P.U.Z. (planul urbanistic zonal) să fie aprobat - nu mai vorbesc de mărunțișuri stipulate prin lege cum ar fi consultarea societății civile, monumente istorice (declasate peste noapte sau demolate pur și simplu), studiul istoric realizat chiar pentru acest P.U.Z. sau (culmea!) păreri care țin cont de evoluția recentă a urbelor din alte țări (europene sau nu) care au hotărât să redea strada pietonilor ori care propun un alt mod de abordare a problemei.

Ce rămâne de făcut?



Cu toate protestele organizate de diverse asociații (un film al evenimentelor destul de complet găsiți pe site-ul dedicat pieței Matache sau pe cel al Platformei pentru București) demolările au continuat. Și după proteste (sau în paralel cu ele) câteva asociații s-au hotărât să adune tineri profesioniști (sau viitori profesioniști) din arhitectură/urbanism, științe sociale (sociologi, antropologi, istorici), economie, drept, arte într-un atelier care să propună alternative sau, cel puțin, corecții la proiectul primăriei. Și asta într-un mod pe cât posibil (timpul e mai degrabă puțin) documentat și într-o prezentare profesională. Cei interesați încă se mai pot înscrie - termenul a fost prelungit până la 1 mai.

Părerea mea :)

Părerea de fapt nu e doar a mea - am discutat-o cu Ionuț și  aici capătă o formă scrisă.

Workshopul nu e foarte generos cu timpul dar poate că o bună coordonare, un sprijin susținut din partea organizatorilor ( și în analizarea și/sau propunerea unor posibile direcții) ar putea să conducă la rezultatul așteptat.

End-user-ii

Primul lucru la care m-am gândit când am aflat de atelier a fost dialogul cu locuitori: cred că ar trebui luat pulsul locului, cât de puțin, printre cei care (încă) locuiesc sau lucrează în zonă. Ideal ar fi să constituie un grup care să poată (și să vrea) să fie un partener de dialog (sau de dispută după cum merg lucrurile până acum) cu primăria / investitorii. Și cel puțin ATU are oarece experiență în asta (pe ceilalți îi cunosc mai puțin).

Studii pilot

Pentru că zona e mare și timpul puțin cred că ar trebui selectate câteva amplasamente tip (și dintre cele afectate direct de străpungere și din cele care, aparent, au scăpat). Ar rezulta niște exemple concrete de ce s-ar putea face.

Ionuț s-a gândit deja la două astfel de amplasamente: unul (evident) este colțul dintre Calea Griviței, Buzești - Berzei și Cameliei, inclusiv piața și hala Matache; celălat este zona din jurul scuarului Cazzavilan. Prima opțiune cred că nu are nevoie de comentarii. Al doilea loc e bine așezat între Cișmigiu și Gara de Nord, cu o istorie recentă a unor încercări mai mult sau mai puțin reușite (mai puțin) de amplasare a unor funcțiuni publice (cafenele și alte asemenea). Merită studiat: accesibilitate bună, potențial pentru zonă pietonală, vecinătăți favorizante :).

Dificultăți

Cel mai greu mi se pare de realizat coordonarea interdisciplinară. Nu! Nu din cauza diferențelor de abordare ci din cauza timpului scurt care va face dificilă așezarea într-un (sau întru? :) ) dialog eficient.

Și mai departe?

Astfel de ateliere ar trebui să continue dacă nu într-un ritm susținut măcar de o manieră care să le transforme în ceva firesc (aș zice într-o tradiție). Pentru început ar putea continua de-a lungul noii viitoare diametrale; și apoi pentru zone (amenințate) care încă mai păstrează ceva din identitatea Bucureștiului.

Și ar trebui să constituie puncte de plecare pentru proiecte dezvoltate la un alt nivel și duse până în faza operațională.

Organizatori

Asociația „Spațiu Urban București”, Grupul pentru Dezvoltare Locală, Asociația pentru Tranziție Urbană, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Anthropoesis.